Hostgame
Ecoterra

Jurnale

  • Atentie!!! Prindem Radacini! >

     GHIZII ROMANIEI AU PRINS RADACINI!    Ziua de 22 noiembrie a fost, intr-adevar, una deosebita pentru A.T. Ghizii Romaniei, intrucat, cu sprijinul MSD Romania si al Romsilva Comana, a fost organizata actiunea de plantare “Atentie!!! Prindem Radacini!”, in cadrul Parcului Natural Comana, judetul Giurgiu. Citeste mai mult
  • Omu 2014 >

    Sambata… 29 martie… o zi frumoasa de primavara… un rasarit promitator vazut din trenul Regio 3001 ce se indrepta incet dar sigur spre Busteni… 18 persoane iubitoare de munte si natura… si o mascota   Cam asa incepea iesirea din week-end-ul 29-30 martie 2014 spre Cabana Varful Omu. Cu optimism si voie buna, am coborat din tren la Busteni, ne-am echipat, am facut poza de grup (sa vedem efectul inainte – dupa) si am pornit la drum.   Vremea…era grozava! Adica, ce grozava?!...geniala!..Adica, ce geniala?!..minunata! Intelegeti voi... Si asa ne-am inceput traseul mai intai pe triunghi albastru prin padure, traseul intreg fiind Jepii Mari – Canton Jepi – Cabana Babele - Cabana Omu. Drumul prin padure a fost un inceput de traseu frumos, revigorant, cu cantece si voie buna. Aerul, caldura soarelui, ciripitul vrabiutelor trezeau padurea la viata si ne faceau sa constientizam faptul ca a venit primvara! Chiar si Jessy, mascota noastra, alerga sprintena si jucausa pe carare. Dupa drumul prin padure, a urmat un traseu frumos pe lanturi imbinat cu peisaje deosebite in care Busteni parea un mic orasel de jucarie. La ora 14:00 am ajuns la Canton Jepi si am facut pauza pentru masa. Dupa ce ne-am incarcat bateriile, am luat-o Citeste mai mult
  • Ecoterra 2013 >

    Ne pregatim cu drag si spor pentru o noua editie a proiectului Ecoterra si pentru ca sunt putin melancolica J m-am gandit sa trec in revista cam cum s-a desfasurat proiectul anul trecut.  A trecut cam un an de atunci. A fost printre primele proiecte la care am participat si m-am implicat alaturi de ATGR si totodata una dintre cele mai frumoase experiente de pana atunci. Am plecat cu o zi inainte de eveniment spre Busteni, impreuna cu echipa organizatoare si cativa voluntari pentru a studia terenul si a face ultimele pregatiri. Eram cinci omuleti intr-o masina plina ochi cu materiale pentru jocuri, diplome si alte nebunii. Ne-am cazat la vila unei college din asociatie si am pornit la  plimbare sa cercetam parcul de aventura si padurea in cautarea unor zone pentru ecologizare. Vremea nu vroia deloc sa fie prietena cu noi; ninsoarea viscolita si frigul descria un peisaj ca in povesti dar frumos de privit pe o fereastra de undeva de la caldura. Dar asta nu avea nici pe departe sa ne strice planurile. Ne-am trezit sambata dimineata si ne-am energizat cu cateva exercitii de inviorare in balcon :). O ploaie torentiala peste zapada depusa cu o seara inainte era Citeste mai mult
  • Ceahlau Martie 2014 >

    Si iata cum ma apuc din nou de scris… Nu am mai scris de aproape un an, mai exact din aprilie 2013 cand am fost in Muntii Ciucas.   Cum sunt adepta povestioarelor, iata si povestea din martie 2014 in Muntii Ceahlau:   Se intampla sa fie o seara ploioasa de vineri…(stiu...nu suna deloc promitator)…13 omuleti, unul mai entuziasmat decat celalalt (asta imi placea) isi dadusera intalnire la Mc Donald’s Obor pentru a pleca intr-o frumoasa aventura de weekend spre “Muntele Sfant” (cum am aflat ca ii spun unii) Si uite asa, in doua masinute cu tot cu statii woki toki, cu tot cu radare si cu ploaie, dar cu muzica, speranta si optimism, am ajuns la Pensiunea Ceahlau, unde ne-am cazat.   Ziua de sambata prevestea o zi superba inca de la inceputul acesteia. Dupa ce am luat micul dejun, iar fetele au fost servite cu bomboane de ziua lor, ne-am indreptat cu si mai mult entuziasm spre statiunea Durau. Pe drum, privelistea lacului Bicaz inconjurat de dealuri si munti, grandoarea barajului si asa zisa stanca dracului, faceau ca starea noastra de spirit sa fie cat mai dornica de a cunoaste acele meleaguri pline de mister. Eram de asemenea Citeste mai mult
  • MiniCircuit Transilvania - martie 2013 >

                 Dupa fiecare eveniment organizat de ATGR raman cu sentimente placute,  ganduri frumoase si impresii despre fiecare loc vizitat, om cunoscut sau moment special petrecut alaturi de prieteni.  M-am gandit ca de aceasta data sa le impartasesc si cu voi dragi colegi, viitori colegi sau simpli cititori  iubitori de munte.           Cu cateva ore inainte de plecare colegii postau  pe grup mesaje prin care isi exprimau nerabdarea si entuziasmul . Eram cu totii dornici sa luam parte la o noua experienta de viata  prin care sa ne imbogatim cultura cu magini si informatii interesante despre locuri minunate din tara noastra si pe de alta parte sa ne facem cel putin 3-4 prieteni in plus. Intelesesem inca de cand am intat in acest grup ca aici “nu exista straini ci doar prieteni pe care nu ii cunosti inca”.           A venit si ziua mult asteptata. Vineri  seara ne-am adunat la ora si locul stabilit plini de voie buna si energie, desi unii veneau direct dupa o zi de munca.  Au plecat din Piata Unirii 3 autocare cu aproximativ 180 de oameni dornici de o noua aventura. Instructorii ne-au anuntat inca de la inceput ca Citeste mai mult
  • Aplicatie Valea lui Stan - februarie 2014 >

     M-am dezmeticit putin dupa aventura din weekend (mi-a trecut si febra musculara J ) si m-am gandit sa va povestesc si voua cam cum a fost. Ca de obicei nu imi este foarte usor sa exprim in cuvinte tot ceea ce simt dar voi incerca macar sa creez o imagine de ansamblu a weekend-ului minunat petrecut alaturi de oamenii minunati din ATGR. Ca de fiecare data nu s-a dormit foarte mult in noaptea precedenta plecarii: lumea era foarte  activa pe grupul de Facebook al scoliiJ. In ciuda acestui aspect, dimineata la intalnirea pentru plecare majoritatea erau perfect treji si plini de voie buna J. Si cum altfel sa fim cand urma sa plecam in cea mai tare aplicatie a scolii de ghizi. Nu-mi amintesc exact dar tin sa cred ca de data aceasta am pornit autocarele la ora stabilita. Vremea nu dadea semne sa tina cu noi  dar acest lucru nu prea ne deranja si nicidecum nu avea sa ne strice dorinta de hoinarit prin munti. Am pornit trei autocare pe traseul Bucuresti – Pitesti -  Curtea de Arges – Capataneni. Ne-am cazat, ne-am echipat si ne-am adunat in curtea pensiunii pregatiti de aventura. Am mers cu autocarele pana la intrarea in traseu, bineinteles doar Citeste mai mult
  • Jurnal echipa K-1 5-11 aprilie 2010 >

      Jurnal echipa K-1 Jurnal K-1 Cantonament Padina, Muntii Bucegi Cabana Diana 5 – 11 aprilie 2010   Ziua 1 – 05 aprilie 2010   La ora 7 are loc adunarea participantilor pentru plecarea in cantonamentul Scolii de Munte, organizat de ATGR la Cabana Diana din Muntii Bucegi. S-au repartizat echipamentele si proviziile de mancare pe masini si apoi s-a plecat spre cabana Diana, pe traseul Bucuresti  - Targoviste - Moroieni - Cabana Diana. Drumul pana la Moroieni a fost asfaltat dupa care a inceput drumul forestier care a pus la grea incercare masinile si soferii. Ajunsi la cabana, am descarcat bagajele si apoi am fost repartizati pe camere. Dupa ce ne-am organizat, am fost repartizati pe echipe. 3 echipe au fost alcatuite din cate 6 persoane si 2 echipe din cate 5 persoane. In acest moment am aparut noi, echipa K-1, care este formata din: Cezar – pe post de capitan Delia – fotograf Madalina Catalin Calutu’ Numele ales pentru echipa a avut la baza dorinta noastra de a ajunge pe varful K-2 si in acelasi timp si aceea de a ajunge pe primul loc la sfarsitul cantonamentului. Dupa alegerea numelului a trebuit sa ne facem steagul. Desenul ales a fost unul simplu, adica am Citeste mai mult
  • Jurnal - Coltii Morarului 5-12 aprilie 2010 >

      Jurnal - Coltii Morarului   CANTONAMENT (5-12 Aprilie) - Coltii Morarului - ‘’Fiecare lucru are frumusetea lui dar nu oricine o vede’’   Ziua 1 – 5 Aprilie   Printre vise am auzit alarma telefonului care incerca sa ma trezeasca, mi-am dat seama pana la urma de ce suna asa insistent, trebuia sa plec din Curtea de Agres pentru ca incepea prima zi din cantonament fara mine. Astfel am plecat de acasa la ora 5:10 si am ajuns in Bucuresti la 6:30. Cum intalnirea s-a stabilit la ora 07:00 am asteptat putin pana s-au adunat toti muntomanii. Am fost prima muntomanca ce a sosit la locul intalnirii, a doua a fost Cristina mai departe nu mai stiu :P. A ajuns si Mama Jeni cu masinuta ’’mastodont’’ in care am incarcat multa mancare si bagaje. Intre timp am mai vorbit cu totii despre una despre alta, iar la 09:00 am plecat spre Padina, Bucegi (totu-i drum numai drum, ce cuvinte pot sa spun- peste ziua peste noapte-vom ajunge mai departe ;)). Am ajuns in Padina in jurul orei 13:00 (nu mai retin exact), am facut cunostinta cu Diana, cabana Diana, care avea sa ne fie locuinta pentru 7 zile minunate in muntiiiiiiiii. Dupa ce Ioana Citeste mai mult
  • Parang >

        Vraja muntelui Parang, Refugiul Agatat   Dar nu-s normali, dar nu-s normali Cara la bagaje, parc-ar fi hamali Dar nu-s normali, dar nu-s normali Cand se urca-n tren, loc nu mai avem ———– Cei ce nu-nteleg vraja muntelui Si ma-ntreaba adesea de ce plec hai-hui Le raspund ca-n munti soarele-i mai cald Numai pentru-atat sunt montaniard Echipa noastra cocosata a plecat vineri noapte, cu acceleratul de 11.45 spre Petrosani. N-a durat mult ( vreo 7 ore si jumatate  ), si-am ajuns la Cabana Groapa Seaca. ( 18 km pe gheata, cu un microbuz derapand intr-una )   Am servit acolo micul dejun si ne-am bucurat de un ceai cald facut de doamna cabaniera, servit in cani de lut:   Un pic mai tarziu, echipati cu toate cele, am pornit la drum spre refugiu. Cararea nu era batatorita, dupa spusele paznicului nu mai fusesera turisti in zona de 2 saptamani. => Fericire maxima in cazul baietilor care-au batut poteca.   Iar pe parcurs ne-am oprit de muuulte ori ( asa-i Roxana? ) ca sa facem poze.   [ Alohamora! ] Si-uite as, tiptil-tiptil, ne-am cocotat si-n Refugiul Agatat.   [ Cine i-o fi invatat sa scrie? ] Grupul nostru de 17 oameni ar fi incaput in refugiul de 10 Citeste mai mult
  • Luna impaduririlor >

      LUNA IMPADURIRILOR Uneori am impresia ca toate lucrurile faine se intampla in acelasi timp. Alteori (prea des) imi doresc sa fiu in 5 locuri diferite in acelasi timp. Si fiindca e imposibil sa fac asta, trebuie sa aleg. Daca n-as fi sarit cu parasuta sambata, as fi mers sa plantez copacei. Nu pot sa afirm ca-mi pare rau ca am ales sa merg la Clinceni, pentru c-ar fi mai mult decat ipocrizie din partea mea, dar imi pare super rau ca n-am putut participa la una dintre plantarile care au avut loc. Asadar, sambata a avut loc prima plantare din Tara lui Andrei. Am citit cateva impresii scrise de oamenii care au fost la Ploiesti si m-au bucurat mult. Mai ales comentariile de la articolul scris de Mona Nicolici. Am gasit pe facebook si o nota scrisa de o anume Mihaela Stan si n-am ratat nici povestirea lui Bobby Voicu. Pe scurt, 25.000 de stejari, frasini, paltini si malini, pe 5 hectare de teren, plantati cu ajutorul a 500 de voluntari entuziasti. In aceeasi zi, prietenii mei din FRTE (Federatia Romana de Turism si Ecologie) au realizat o plantare simultana in 14 zone din tara, cu ajutorul cluburilor de Citeste mai mult
  • PRIBEGI PRIN VALCAN >

        Pribegi prin Valcan   S-a anuntat un nou concurs, s-a anuntat o singura masina, si cativa oameni (ceva mai mult de o masina ) doritori de senzatii FRTE-istice. Cum ce senzatii: de alea ca te culci prea tarziu si ca te trezesti prea devreme ca sa pleci in traseu, ca esti nedreptatit, ca vrei sa faci contestatii dar ca stii ca nu se va rezolva nimic...ceva de genu. Pornind patimasi din Bucurestiul zilelor noastre, undeva pe la ora 13.00...nu aveam sa banuim ca vom ajunge in creierii Valcanului abia pe la ora 23.00. Drumul a fost frumos, vesnica oprire la Dedulesti, cu cei mai buni carnaciori, cumparaturi de bandane....oprire in Horezu...clatit ochi prin targul din Tg Jiu, intalnit cealalta masina (cu mica ei bucla cu tot de prin Dragasani)...schimbat oameni in masini - cica analizat sceneta in masina cu nr de VMP....discutii aprinse in masina cu marca de Honda sau Hyundai. Ajunsi la concurs, nu e timp de socializat inca...o secundita pe la foc, si apoi somn de voie...asta normal din momentul in care fetita speciala de printre noi s-a gandit sa ne lasa sa atipim. Dar stai ca asta nu e tot, vin participantii la trofeu...tarziu in zorii zilei...si Citeste mai mult
  • TURA DE FAGARAS >

      TURA DE FAGARAS Tura de Fagaras: Balea-Podragu-Moldoveanu Motto: Din pacate unii trebuie sa cada pentru ca cei multi sa invete. Se poate spune ca Fagarasul e ca un pieptene de baba, d-ala de pe vremuri de la tara, cu dinti pe ambele parti: dintii de pe versantul nordic sunt scurti, drepti si ordonati (in buna traditie transilvana), iar cei de pe versantul sudic sunt lungi, intortocheati si orientati aiurea, lucrati parca de-un Mitica. Acum, e bine de stiut ca Vistea Mare (in continuare doar “Vistea) face parte din axul central al “pieptenului”, pe cand Vistea Mica (id est “Moldoveanu”) e parte din cel mai lung “dinte” sudic. Totusi, intre Vistea si Moldoveanu e doar o jumatate de ora de mers, ceea ce-i nimic, la scara Fagarasului....dar hai sa dam curs povestii... Acum un an, un grup de vreo 7 insi se gandea sa cucereasca Moldoveanu intr-o zi. Se estima un traseu de vreo 15 ore...cam multisor pentru pribegii nostri. Reusita a fost doar de partea a doi dintre ei, ceilalti 5 fiind nevoiti sa abandoneze cu cateva ore inainte de varf. E greu sa iei astfel de decizii ar spune unii, altii i-ar categorisi drept lasi...eu una cred ca Citeste mai mult
  • TIMP MAI AM DAR NU MAI AM VREME >

      Timp mai am, dar nu prea mai am vreme....   O sa va spun o povestioara. Mi-a spus-o si mie mama, in plin avant creational, cand munceam sa facem din vreo 50kg de rosii, ceva bulion..... ”Era o familie tanara: Radu si Ioana, tineri casatoriti. Parintii Radului: vor fi denumiti de acum inainte mama, si bunicu....iar Radu mai avea o sora. Se pare ca viata s-a dovedit a fi prea scurta pentru mama Radului, si aceasta s-a dus in lumea celor drepti lasand pe sarmanul bunic singur. Copii erau casatoriti, Radu cu a lui nevasta....iar fata urma sa aiba grija de batran. Fata, si ea casatorita, cu copii mici. Dar anii trec, copii fetei cresc, oamenii nu mai incap in simplul apartament unde locuiau fata, cu sotul, copii, si batranul, motiv pentru care fata este nevoita sa-i spuna batranului, ca trebuie sa faca ceva, ca nu mai e loc, iar batranul isi ia valijoara spunand ca oricum voia sa plece, deoarece ii dadeau o garsoniera cei de la munca sa locuiasca. Unde pleca batranul? Veritabil maistru si parinte ce a munci pentru ai lui copii? La azilul de batrani! Nemeni nu intreaba de el, o lunga periaoda de timp.Copii Citeste mai mult
  • CIUCAS 17-18 APRILIE 2010 >

    CIUCAS 17-18 APRILIE 2010 In urma cu ceva zile povesteam, sau faceam lista participantilor in iesirea din Ciucas de saptama trecuta. As denumi-o “iesirea sufletelor inchise“. De ce asa? Sa lasam povestea sa curga…si sa vedem ce iese. Orele:06 intinse pana la 07 – intalnirea in Piata Victoriei, imbarcarea in masinute…si go go go. 4 masinute – 3 strasnici soferi, si o strasnica soferita.  Detalii referitoare la transport nu dau – cert ce ca una din masinute are un odorizant fff puternic, motiv pentr care eu si dragutul meu coleg de bancheta nu am fost tocmai entuziasmati! Orele 10.00 – Muntele Rosu, facem rucsacii, echilibram, testam…si o pornim cu lene mare si chef de urcus alene pe poteca. Cheful se observa de pe fetele noastre cristaline. (fete ce aveau sa prinda un rosu aprins pe final) Nu-i asa? Trebuie sa remarc ca peisajul nu ar fi fost la fel, daca pe jos, nu erau acele frumoase flori ce-ti furau privirea si te trimiteau intr-o lume cat mai departe…departe departe. Dar noi, bravi pioneri ne continuam urcusul – si gata in 30 de minute iata-ne ajunsi la Refugiul Salvamont din Muntii Ciucas, unde ne lasam rucsacii, facem planul de bataie, si o pornim la drum. In Citeste mai mult
  • Muntii Ciucas, 2 virfuri si un slap roz >

      Muntii Ciucas, 2 virfuri si un slap roz   Am fata usor arsa de soare, buzele usor crapate de vint, mainile usor uscate de la zapada dar sufletul imi zburda de fericire si ma simt de parca as fi cucerit Everestul. Nu cred ca am sa inteleg complet de ce te simti asa mirific dupa ce ai escaladat un virf de munte, insa mai mult ca sigur tine de vise implinite, obiective atinse sau mari realizari. Sau nu. La mine a fost un vis. De ceva luni tot visez sa ajung pe un virf de munte imbracat in zapada. Sa urc pe cu totul alb in jur, sa am norii la picioare, crestele fragile ale muntilor sub talpile vibram si eventual sa mai si produc fotografii frumoase. Visez in continuare dar macar am reusit, pentru prima oara in viata mea de adult, sa urc un virf de munte. Spun viata adulta pentru ca se pare ca la 8 ani eram pe virful Toaca. Imi povesteste mama, eu una nu mai tin minte.   Culmea Gropsoarele Zaganu   Muntii Ciucas m-au primit cu bratele deschise si in doua zile mi-au oferit mai mult decat ma asteptam sau meritam. Trebuie sa Citeste mai mult
  • 1
  • 2

FacebookTwitterYoutubeShare on Google+

Contul tau

Autentificare membru:

Calendar

Lun Ma Mie Joi Vi Sam Dum
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Evenimente

Niciun eveniment viitor!

Built with HTML5 and CSS3 Copyright © 2013 Asociata Turistica Ghizii Romaniei