Trofee Septembrie 2011

Trofeul “Ursul Carpatin” 2-4 sept. 2011 si Trofeul Brasovului 8 – 11 sept. 2011

Ei ……dragii Alinutzei , asa cum unii deja stiti, in luna Septembrie am avut parte de doua trofee organizate de colegii nostrii de la Caraiman Campina, Trofeul “Ursul Carpatin” 2-4 sept. 2011 si colegii de la Floare de Colt Brasov, Trofeul Brasovului 8 – 11 sept. 2011.

 

Trofeul “Ursul Carpatin” la care au participat aproximativ 15 persoane din ATGR plus turisti (prieteni din afara clubului :) ), a avut tabara de corturi amplasată, ca şi anul anterior în localitatea Poiana Ţapului, zona Zamora, 10-20 minute de mers din gara Poiana Ţapului (în poiana GOLF).

 

Masina buclucasa cat si pasagerii ei (nu i mentinam ) o sa si aminteasca cu siguranta de aceasta Poiana Golf de negasit domnule, mama ei de poaiana, nevinovata de altfel :))). Ajunsi intr-un final in tabara, am montat corturile, caraimanii ne-au primit cu biscuiti si miere (furata de sub nasul ursului :)) ) si  ne-au inmanat niste versuri impuse pe care trebuia sa facem linia melodica  (mai pe scurt la lucru nu la intins mana) astfel am stat nitel “De vorba cu toamna” in ritmuri de chitara.

 

Sambata dimineata 03.09.2011 traseul cu grad de dificultate 1B, durată 8 - 9 ore: Buşteni – Poiana Costilei – Valea Malinului – Brâna Mare a Costilei – Valea Cerbului – Buşteni, ne astepta sa – l cucerim. Traseul a fost marcat si asigurat de organizatori (in pasajele dificile) unde necesita cunostinta unor tehnici de catarare de baza. Am pornit in traseu impreuna cu Vlad si Miky (+ un turist Danutza), Ionut si Madalina au ramas in tabara (s-au sacrificat) pentru a participa la orientarea pe harta, care am inteles ca a fost lunga sa le ajunga:D. Pe tot parcursul traseului Vlad a avut grija de noi (pentru asta ii multumim), traseul de catarare cu grad de dificultate 5 (fete) 6 (baieti) s-a desfasurat undeva pe Valea Malinului (sper sa un gresesc), unde Vlad si Miky ne au reprezentat cu succes. Dupa ce am parcurs tot traseul de regularitate, foarte spectaculos si greut pe alocuri, am mers cu echipa + turistul la o binemeritata bere. In tabara ne asteptau colegii ce nu au mers pe traseu, echipa 2 si 3 inca nu ajunsese, cand ne-am reunit cu totii, am facut o scurta repetitie pentru proba de cultural. Pentru ca oboseala de pe traseu ne-a cam prins, dupa ce ne-a alergat putin pe la focul de tabara, ne am indreptat cu pasi de furnica spre “perna” din cort.

 

Duminica dimineata 04.09.2011 a avut loc proba de cross, unde ne am pus la grea incercare picioarele obosite de pe traseul de regularitate. Festivitatea de premiere a fost superba, Ursul nostru Carpatin (Cornelia Stroe) a fost atractia aparatului de fotografiat. Dupa ce ne am “tras” in poza de grup am plecat spre Bucurestiul nostru cu gandul la urmatorul trofeu si am urmat sfatul “ nu fi trist ca s-a terminat, bucura-te ca s-a intamplat”.

 

Asa cum spune Andreea noastra zapacita (sper ca mi permite sa o citez:D):” ne-am intors de la trofeuuuu  :D:D:D. Super vreme, super traseu, super oameni....totul fuse suuuuuperrrr!! Si evident ca am venit  si cu rezultate :D

Locul I- zona;

Locul III- sanitar;

Locul I- alpinism baieti;

Locul II- alpinism pe echipa

Locul V-cultural

Desi la cros si orientare nu au fost rezultatele pe podium, vreau sa felicit si pe cei care au participat la aceste doua probe, de adevarata rezistenta, pentru adevarati temerari!!Deci felicitarile mele :D

V-am pupat si aveti grija de muschii vostri ca mai urmeaza un trofeu saptamana viitoare :))”

 

Si pentru ca am avut grija de muschii nostrii, dar bazandu-ne si pe spusele lui Emi “Am vorbit ca anul asta sa nu ninga! :) Puteti lasa sania acasa, nu o sa va trebuiasca la trofeu! Prognoza pare buna si la ANM.“ la Trofeul Braşovului 2011 care a ajuns la a X-a ediţie,  am reusit sa formam 2 echipe una de 5 persoane si una de 2 persoane care ar fi trebuit sa se reuneasca la Curmatura cu inca 2 persoane pentru a se intregii. Astfel pe data de 08.09.2011 cei 7 ATGR – isti temerari au fost prezenti la primirea calduroasa cu tuica si slana si la sedinta tehnica.

 

Colegii de la “Floare de Colţ” si-au propus pentru acest an un concurs mai aparte, care să ducă participanţii acolo unde nu oricui i-a fost dat să ajungă: creasta PIETREI CRAIULUI. Pentru aceasta, traseul montan s-a desfăşurat pe durata a 2 zile, cu tabără intermediară. In functie de dificultatea traseului s-au format echipe de AVANSAŢI(participanţii la traseul cu tabără mobilă) si AMATORI (participanţii la traseul din ziua de sâmbătă).

 

Asa cum am mai spus traseul a fost împarţit pe 2 zile, cu tabără intermediară la Curmătura, astfel: vineri : startul din Plaiul Foii, cu sosire în zona cabana Curmătura, 8 - 9 ore (inclusiv pauze); sâmbătă : startul de la cabana Curmătura, sosire la Plaiul Foii, 4-5 ore, cu oprire la Refugiul Diana unde s-a desfăşurat proba de alpinism.

 

Eheiii si dupa ce am tras de noi sa ne trezim (09.09.2011), sa strangem cortul, sa facem rucsacul (ce trist suna:d) am plecat in traseul de regularitate, unii mai catinel altii mai repejor, dupa conditia fizica a fiecaruia. Pana la primul post, cel de la Grind unde ne asteptau organizatorii am tot auzit o melodie cantata de Sergiu, suna cam asa :))) hai Alinutza, hai Miky, hai Marius, linia melodica nu pot sa o descriu cert este ca Sergiu are voce:P:P:P. De la refugiul grind ne-am indreptat pasii spre refugiul Ascutit (cu aceeasi melodie pe fundal mai scurta de data asta: hai Marius ca poti), traseu de aproximativ 2 ore 30 min numai pe creastaaaaa (si asa am calarit noi Muntele Alb timp de 2 ore si putin…… lalalalalalala) urmariti de echipa ATGR 2, imi cer scuze, vegheati de ATGR 2 :d. Aproape de refugiul Ascutit, unde din nou ne-au asteptat caraimanii, cantam alta melodie Brrrrrr Brrrrr Brrrrr deoarece vantul se intetise iar Sergiu isi cam pierduse vocea lui de provighetoare:P. Dupa o scurta pauza de mancat o gogoasa facuta de mama lui Marius am pornit in marea coborare spre cabana Curmatura, evident, cum va asteptati deja, pe melodia lui Sergiu nitel modificata: hai echipa 1 hai ca puteti, mai alergam 5 minute prin padurea asta si ajungem :D. La Curmatura ne astepta Deliutza sa ne ia timpul parcurs pe traseu care a fost de 7 ore 53 minute daca nu ma insel, am fost a III – a echipa ca timp la regularitate, pe ziua de vineri. Echipa 2 (sury si Mihai) a ajuns dupa aproximativ 30 minute, am montat cortul si am intrat in cabana sa bem un ceai si sa mancam. Am mai rezistat aproximativ 3 ore la foc de tabara si cantari la chitara, ceva mai tarziu ni s a alaturat si Sergiu al nostru salvator – care s-a dus pe creasta pentru a recupera o echipa ce se ratacise. A urmat somn de voie pana la 7 dimineata, cand, nu stiu cine si de ce, a aprins o frontala domne si era ea asa puternica de lumina in tot cortul (era doar dimineata iar Mihai cam buimac a crezut ca lumineaza cineva cu frontala fix spre cortul nostru, mi-au trebuit 10 minute sa-l conving ca este dimineata).

 

Dupa ce am mancat sa prindem forta, am dat testele teoretice ni s-a verificat echipamentul si am pornit in traseul de 2 – 3 ore urcare pe Lehman si coborare prin grohotis pana la refugiul Diana. Ei si cum credeti ca am urcat si am coborat pana la refugiu?, evident cu melodia de ieri dimineata: hai Alinutza, hai Miky, hai Marius….poate va intrebati de ce in melodie nu apare si Alexandru, ei bine lui nu i place melodia astaJ)). Cand am ajuns la refugiul Diana am constatat ca suntem a II – a echipa ajunsa la finish, nu am stat prea mult pe ganduri doi dintre noi au mers spre locul unde trebuia sa ne orientam ca sa zic asa (proba de orientare pe harta) si ceilalti 3 au mers spre proba de alpinism practic. In drumul spre orientare am trecut pe langa Schitul Coltii Chiliilor un loc superb, va recomand sa mergeti. Dupa orientare am mers spre tabara cu masina pusa la dispozitie de catre organizatori, acolo ne asteptau prietenii din club si nu numai, asa ca dupa ce am mancat am facut ceva repetitii pentru cultural impreuna cu Ana, Vali si Cristina. La cultural ne-am prezentat satisfacator (Cris a recitat foarte bine poezia) si cel mai important am aflat de la Micutzu (Menestrei) ca “nu a trecut Paul, dar se ascunde bine de tot”. Dupa cultural chitarile nu au incetat sa rasune si impreuna cu Ana, Eliza si Paul am facut noapte alba pe principiul “o viata avem si pe asta sa o dormim”.

 

Dupa doar doua ore de somn dimineata, pentru unii, pentru altii mai multe ore de somn, ne am trezit, am mancat si ne am odihnit asteptand ca organizatorii sa inceapa festivitatea de premiere. Nu am sa mai mentionez rezultatele frumoase obtinute de ATGR deoarece le cunoasteti dintr-o postare anterioara, cert este ca am obtinut mult asteptata cupa (locul 3 General), unii s-au ales cu tricourile ude de sampanie respectiv apa si cu totii am trait o experienta foarte frumoasa alaturi de prietenii nostrii din FRTE.

 

Multumim Caraiman Campina si Floare de Colt Brasov  pentru cele doua trofee minunate la care am avut placerea sa participam.

Scris de Alina Tudor



 

 

FacebookTwitterYoutubeShare on Google+

Contul tau

Autentificare membru:

Evenimente

Niciun eveniment viitor!

Newsletter

Introdu numele, adresa ta de e-mail si selecteaza una sau mai multe grupe pentru a fi tinut la curent cu ultimele noutati!
captcha 

Built with HTML5 and CSS3 Copyright © 2013 Asociata Turistica Ghizii Romaniei